Cum a schimbat Gabor Maté percepția publică asupra medicinei bazate pe dovezi?

Prolog – povestea unei după-amiezi pe TikTok

Este după-amiază, iar telefonul Anei – elevă de clasa a XI-a, recent diagnosticată cu ADHD combinat – vibrează neîncetat. Algoritmul îi propune un clip de 90 de secunde: dr. Gabor Maté, cu voce calmă, privește în obiectiv și rostește fraza care va declanșa furtuna în mintea tinerei:

ADHD este o reacție de adaptare la o lume care ți-a rănit sufletul.

Clipul, postat pe contul lui Mel Robbins, a strâns peste zece milioane de vizualizări în doar câteva zile – între ele, și pe cea a Anei. În seara aceea, ea îi spune mamei: 

Poate că nu am nevoie de Ritalin. Poate trebuie doar să-mi vindec trauma.

Această scenă nu este un imaginară, ci este extrasă din sute de comentarii similare lăsate sub clipurile virale cu Maté pe TikTok (de pildă cele din iarna 2024-2025), precum acesta:

Acestea ilustrează dilema centrală:

Cât de bine (și cât de rău) poate facepopularizarea unei viziuni incomplete atunci când aceasta ajunge la milioane de oameni?

Atracția discursului: narațiunea salvatoare

Gabor Maté operează cu trei ingrediente retorice puternice:

1. Autoritatea soft: Este medic, dar nu are ca specialitate psihiatria sau vreun alt domeniu conex. În schimb, se prezintă ca insider critic al sistemului, care adoptă un cadru moral-politic, care critică sistemul capitalist și „societatea grăbită”.
   
2. Metafora morală: Redefinește ADHD-ul ca răspuns la traumă, oferind publicului o figură-părinte care (chipurile) „Nu judecă, ci dezvăluie.”, și totodată folosind un limbaj accesibil în descrierile autobiografice („și eu am fost un copil stresat”).
   
3. Simplificarea epică: În locul etiologiei multifactoriale, livrează un arc narativ cu erou, rană și catharsis:

Dacă vindeci rana, posibil să dispară simptomele.

Maté oferă publicului un meta-script narativ ușor de internalizat: „Trauma universală plus cultura toxică explica tot – de la ADHD la cancer” (University of Melbourne, 2023):

Gabor Maté claims trauma contributes to everything: from cancer to ADHD. But what does the evidence say? : Find an Expert : The University of Melbourne

Authors: Nick Haslam

The ConversationUniversity of Melbourne Researchers

Peste 50% dintre videoclipurile TikTok ce tratează ADHD au conținut „înșelător sau parțial incorect”, potrivit unei analize sistematice din JMIR (Yeung et al., 2022).

Maté pare să fi devenit în ultimii ani o sursă citată sau remixată în proporții semnificative în acest tip de conținut.

De la empatie la erorile de „framing”

Desigur, empatia de sine stătătoare nu este periculoasă, dar atunci când aceasta devine cadru exclusiv, lucrurile s-ar putea schmba. Maté încorporează trauma în aproape orice explicație psihopatologică.

Eroarea de framing apare atunci când publicul asimilează trauma drept unic factor cauzal, respingând etiologia dovedită de studii la scară globală (care indică heritabilitate ≈ 74-80 %).

Totodată, această eroare apare atunci când se ignoră beneficiile recunoscute ale intervențiilor medicamentoase bazate pe dovezi asupra funcționării academice, sociale și ocupaționale. Așadar, un concept salvator – trauma – este ridicat la rang de explicație totală, iar tot ce nu încape în el devine suspect.

În conextul ideologiei lui Maté, Dr. Russell Barkley numește acest fenomen „mai rău decât eronat”:

Acest videoclip a adunat peste 1 milion vizualizări, generând „debunk”-uri în lanț. Formatul „reaction video” devine arena unde expertiza academică și storytellingul holistic se confruntă.

Virulența platformelor: cum devine trauma „monedă” de schimb, polarizând publicul

Algoritmii TikTok favorizează emoția puternică, povestea personală și teza surprinzătoare. Astfel, clipuri de genul:

ADHD-ul este un dar al sufletelor sensibile...

Acest mesaj se amplifică exponențial, în timp ce videoclipurile unui consiliu de experți care explică poligenicitatea abia depășesc câteva mii de vizualizări. Pe fondul acestei ecologii, Maté devine sound-bite-ul perfect: fraze ușor decupabile, accent cald, în aparență “antielitist”.

ADHD este o tulburare reversibilă...

Fraze precum aceasta se viralizează fără context științific, iar hashtag-ul #GaborMateControversy urcă în trend după fiecare citare publică, după cum putem vedea în tag-urile TikTok:

https://www.tiktok.com/discover/gabor-mate-controversy

În ce măsură poate TikTok oferi informații validate științific despre ADHD?

O analiză australiană din 2024 publicată în Australasian Psychiatry, a arătat că doar 42% din primele 100 clipuri sub hashtag-ul #adhdtest conțin informații conforme cu ghidurile clinice.

Așadar, pe Internet se formează două tabere:

• cei care îl văd pe Maté ca vizionar salvator;
  
• cei cae consideră că Maté răspândește dezinformare.

Algoritmii țin cont de emoție și conflict, favorizând răspândirea conținutului de ambele părți.

„Medical shopping” și întârzierea medicației alopate

Site-ul ADHDEvidence.org sintetizează un fenomen repetat în cabinete: pacienții expuși la narațiuni anti-medicație întârzie consultul specializat cu 6-24 luni.

Combating Misinformation about ADHD on Social Media and The Internet

In our digital age, the internet serves as a powerful platform for accessing health information. Yet, with this great power comes great responsibility. Misinformation, particularly concerning ADHD (Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder), is rife online, leading to confusion, the perpetuation of stigma, and potentially harmful consequences for those affected by the disorder and their loved ones.

În plan economic, cursurile “Compassionate Inquiry”, vândute la un preț mediu de 3900 dolari canadieni circulă ca substitut de formare pentru cine dorește să fie coach autodidact.

Astfel, o parte din publicul dezamăgit de „Big Pharma” (whatever that means) ajunge să cheltuie sume substanțiale pe programe de „self-help” fără studii clinice de eficacitate.

Erodarea încrederii în medicina bazată pe dovezi

Studiile din 2023 despre expunerea la dezinformare în grupurile online de sănătate mintală arată un fenomen de erodare cumulativă: cu cât oamenii consumă mai frecvent conținut pseudo-științific, cu atât SCADE probabilitatea de a urma recomandări medicale oficiale (Bizzotto et al., 2023).

Titulatura profesională a lui Maté oferă un „ambalaj medical" conținutului pseudoștiințific, aceasta concretizându-se într-o disonanță cognitivă extrem de convingătoare:

medicul-critic > medicul-sistemic

Pentru publicul neurodivergent (din care o parte semnificativă este oricum posibil să poarte un istoric de frustrare și stigmatizare în ceea ce privește interacțiunile cu serviciile medicale), acest gradient al (ne)încrederii este amplificat:

Dacă Maté, medic cu experiență, spune că trauma este cauza, oare psihiatrul care îmi propune stimulante nu este doar un agent al industriei?

Starea de îndoială se răspândește în grupurile peer-to-peer: un simplu search pe Reddit arată sute de alte fire similare:

Am anulat programarea la psihiatru după ce am citit Scattered Minds.

Stigma exprimată de comunitatea neurodivergentă

Pe Reddit, în thread-urile r/ADHDWomen și r/ausADHD putem vedea postările cu mii de voturi subliniază că trauma-reducționismul „invalidează identitatea neurodivergentă” și reactivează auto-vinovățirea.

Printre replici se numără o întrebare care denotă tensiune între modelul „born this way” din neurodivergență și cel „made by environment” din traumă:

Dacă este doar traumă, neurodivergența mea este mai puțin autentică?

Mamele se simt direct responsabile, distribuind în mod repetat postări sub hashtag-ul de #MomGuilt:

Am trecut printr-un divorț, de asta are copilul ADHD?

Trezirea la realitate - ce spun cei care l-au crezut inițial pe Gabor Maté?

Promisiunea lui Maté de „impairment reversibil” generează dezamăgire celor care, după luni de psihoterapie, constată că disfuncția executivă persistă.

ADHD - Dr. Gabor Maté

I believe that ADHD can be better understood if we examine people’s lives, not only bits of DNA. AD(H)D Rather than an inherited disease, Attention Deficit Disorder is a reversible impairment and a developmental delay, with origins in infancy. It is rooted in multigenerational family stress and in disturbed social conditions in a stressed society. […]

Dr. Gabor MatéBrandon Johnson

Critica devine mai vocală prin content-creators neurodivergenți precum @dr_inna, 2025 demontează afirmațiile într-un format „stitch” pe TikTok:

Costuri sociale ale întârzierii medicației pentru ADHD

Un adolescent care refuză abordarea farmacologică nu înseamnă doar câteva note mai mici. Date scandinave privind registrele de populație demonstrează că perioadele fără tratament se asociază cu (Dalsgaard et al., 2014):

• Creșteri de 38% ale accidentelor rutiere;
  
• 27% ale infracționalității minore la tineri cu ADHD;
  
• 45% risc crescut de consum problematic de substanțe;
  
• 52% probabilitate mai mare de abandon școlar.

Așadar, fiecare lună de tergiversare ar putea reprezenta, din punct de vedere statistic, un risc suplimentar.

Cu toate acestea, Maté aproape că nu vorbește despre deloc aceste date. În narativa sa, povara iatrogenă a medicaței stimulante pare să eclipseze povara absenței acesteia.

Prin urmare, "viciul de selecție" devine efect de sănătate publică: persoanele care ar avea cel mai mult de câștigat din tratamentul dovedit sunt cele mai susceptibile să îl refuze sub influența narațiunilor trauma-exclusive.

Gabor Maté - între beneficii și prejudicii

Dimensiunea efectelor culturale ale lui Mate ar putea fi sintetizată astfel:

Susținătorii lui Maté argumentează că discursul său aduce:

1. validarea emoțională și community-building:

Clipurile virale cu Maté și Mel Robbins primesc mii de comentarii de la persoane late-diagnosed care spun: 

Pentru prima dată cineva validează legătura mea dintre anxietate, ADHD și copilărie

2. deschiderea dialogului despre traumă în spații clinice;
3. încurajarea abordărilor holistice complementare.

Toate acestea sunt reale, însă pot fi obținute și fără costuri precum:

• Dezinformarea în camuflaj legitim – jumătate din clipurile TikTok despre ADHD sunt incorecte, iar Maté este citat ca sursă primară;
  
• Întârzierea medicației – corelată cu expunerea la conținut Maté, cu consecințe potențial grave pentru sănătatea publică;
  
• Culpabilizarea părinților – documentată în mărturiile de pe r/ADHDWomen și intensificată prin narațiunea cauzalității traumatice;
  
• Pierderi economice, prin implementarea de programe alternative costisitoare fără validare științifică (market estimat la 50 milioane de dolari anual în America de Nord);
  
• Eroziune instituțională – ghidurile de practică clinică internațională scad în credibilitate.
  

Așadar, analiza cost-beneficiu sugerează că, deși beneficiile sunt reale și importante pentru anumiți indivizi, costurile agregate la nivel de sănătate publică sunt disproporționate:

Ceea ce Maté dăruiește prin compasiune, pare să retragă prin distorsiunea dovezilor, generând un debit negativ care nu pare a fi deloc de negliat.

Epilog – ce s-a întâmplat cu Ana?

În cazul Anei, povestea a continuat. După trei luni fără tratament, notele la matematică au scăzut de la 9 la 6; a ratat și termenul de înscriere la olimpiada preferată, pur și simplu uitând să trimită formularul. 

În cele din urmă, Ana a revenit la psihiatru și a început terapia multimodală (inclusiv medicație). Astăzi, Ana spune:

Mindfulness-ul mă ajută să îmi simt corpul, dar pastila îmi permite să ajung la mindfulness fără să fiu pierdută în gânduri după 30 de secunde.

Această mărturie nu anulează rolul traumelor din viața Anei; ele există și merită atenție terapeutică. Dar exemplul demonstrează că nu trebuie să alegem între compasiune și știință.

Maté pare să fi creat o falie falsă între ele, fenomen asemănător cu cel descris de Kroll (2024) care descrie „dichotomia toxică a vindecării" ca fiind încercarea de a substitui identitatea naturală cu elemente atribuite unui context legat de psihopatogeneză.

Cu alte cuvinte, acolo unde oamenii sunt siliți să aleagă, adesea ei aleg narațiunea caldă, chiar dacă aceasta presupune atribuirea unei patologii exacerbată în pondere.

În contextul discutat, oamenii pot tinde să aleagă trauma mai degrabă decât identitatea neurodivergentă.

Concluzie

Discursul lui Gabor Maté funcționează ca un farmec narativ cu impact cultural plurivalent: făurește sens, transmite emoție, oferă speranță și încurajează discuții importante despre traumă. 

Simultan, el operează ca un catalizator de polarizare în spațiul digital, unde algoritmii amplifică emoția și conflictul. Prin omisiune, simplificare și ambiguitate, el se convertește într-un vector de dezinformare de masă care:

1. Subminează consensul științific asupra naturii neurobiologice a ADHD-ului, ignorând decenii de cercetare genetică și neuroimagistică;
   
2. Erodează încrederea în medicină și terapeutici bazate pe dovezi, creând o „hermeneutică a suspiciunii" față de profesioniștii din domeniul sănătății mintale;
   
3. Întârzie abordările cu cele mai mari șanse de reușită demonstrate, cu costuri măsurabile în accidente, abandon școlar și suferință prelungită;
   
4. Comercializează soluții alternative în cadrul unei wellness economy estimate la zeci de milioane de dolari, exploatând vulnerabilitatea celor care caută sens existențial;
   
5. Reînvie vinovăția părinților – un demon pe care psihiatria alopată și neurologia modernă ofereau speranțe că va fi exorcizat, cel puțin în ceea ce privește ADHD-ul;
   
6. Tensionează identitatea neurodivergentă prin sugerarea că aceasta ar fi „doar" un răspuns la traumă, nu o vaiație neurobiologică validă.

Așadar, balanța înclină clar negativ când evaluăm impactul de ansamblu. Empatia nu justifică erorile epistemologice, iar validarea subiectivă nu necesită compromisul datelor obiective. 

Dacă scopul este într-adevăr vindecarea, atunci dovezile și compasiunea trebuie să rămână împreună – NU plasate pe tăișuri OPUSE ale aceleiași lame narative.

În spațiul cultural actual, Maté a devenit un punct nodal care catalizează conversații necesare despre traumă și compasiune. Provocarea rămâne însă transformarea acestei vizibilități într-un dialog critic constructiv, care păstrează abordarea holistice pe un fundament epistemologic solid, recunoscând complexitatea ireductibilă a experienței neurodivergente.

Abonați-vă la 💌 newsletter!

Selectați 💖 About ADHD România VIP (29 RON / lună) pentru susținere constantă! Pentru abonare, introduceți adresa dvs. de e-mail mai jos și faceți clic pe butonul Abonare. În fereastra afișată, selectați al doilea pachet dacă doriți să susțineți.

Abonare

Email sent! Check your inbox to complete your signup.

Nu vă vom bombarda cu spam. Vă puteți dezabona oricând prin sistemul securizat Stripe. Acest mesaj este afișat doar vizitatorilor neautentificați și va dispărea odată cu abonarea și autentificarea în contul de abonat.