Această revizuire subiectivă a legislației ar putea fi parțial incorectă sau incompletă.
Vă încurajez să consultați un profesionist legal și/sau medical calificat pentru sfaturi adaptate situației dvs. și totodată să vă adresați autorităților naționale / locale relevante.
Metodologia de încadrare în grad de handicap a persoanelor adulte autiste se regăsește în cadrul Ordinului nr. 692 din 23 mai 2013 privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap:
Văzând referatele de aprobare nr. E.N. 5.240/2013 al Direcţiei asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nr. 12.118 din 23 mai 2013 al Direcţiei protecţia persoanelor cu handicap din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, având în vedere prevederile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul sănătăţii şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin (cităm doar Articolul I, care este ordinul în sine, pentru ușurință):
Capitolul 1 "Funcţiile mentale" din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
CAPITOLUL 1 - Funcţiile mentale
I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
Parametri funcţionali:
- Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv:
- capacitatea de învăţare (QI, memorie, atenţie);
- nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală (vârsta
mentală, nivelul dezvoltării limbajului); - nivelul de autonomie socială.
- Instrumente de lucru:
- examen psihiatric;
- teste psihologice;
- scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale).
Deficienţă uşoară / handicap uşor:
- a) întârzierea mintală uşoară (nivel QI 50-55 până la 70);
- b) scor GAFS 61-80;
- c) prezintă capacitate de comunicare orală şi scrisă, dar
manifestă o întârziere de 2-3 ani în evoluţia şcolară, fără ca
aceasta să fie determinată de carenţe educative, dificultăţi de
învăţare şi gândire deficitară. Carenţele se manifestă numai în
cazul solicitării intelectuale; - d) se pot antrena în activităţi simple;
- e) pot desfăşura activităţi lucrative dacă beneficiază de
servicii de sprijin.
Deficienţă medie / handicap mediu**):
- a) întârzierea mintală uşoară, asociată cu o altă deficienţă
fizică, senzorială, epilepsie şi/sau tulburări comportamentale
(care necesită tratament şi monitorizare de specialitate); - b) întârzierea mintală moderată (nivel QI 35-40 până la 50-55);
- c) scor GAFS 51-60;
- d) îşi însuşesc cu dificultate operaţiile elementare, însă pot
învăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte; au deprinderi
elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple
de rutină; au capacităţi de autoprotecţie suficiente, putând fi
integraţi în comunitate şi să desfăşoare activităţi lucrative
în condiţii protejate.
Deficienţă accentuată / handicap accentuat***):
- a) întârzierea mintală accentuată (nivel QI 20-25 până la
35-40); - b) scor GAFS 31-50;
- c) adaptarea la situaţii noi nu se realizează conform vârstei
cronologice; - d) persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de
perfecţionare este plafonată, având loc blocaje psihice; - e) sunt capabili să efectueze sarcini simple sub supraveghere,
au nevoie de servicii de sprijin şi se pot adapta la viaţa de
familie, comunitate.
Deficienţă gravă / handicap grav:
- a) întârzierea mintală profundă (nivel QI sub 20-25);
- b) scor GAFS 21-30 grav, fără asistent personal;
- c) scor GAFS 1-20 grav, cu asistent personal.
Minimă dezvoltare senzitivo-motorie, reacţionează la comenzi
simple îndelung executate, au nevoie de asistenţă permanentă
fiind incapabili de autoconducţie şi autocontrol.
Notă *) Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală.Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală:
- A. funcţionarea intelectuală generală semnificativ sub medie;
- B. dificultăţi semnificative în funcţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, familie, aptitudini sociale/relaţii interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare, ocupaţie, timp liber, sănătate, securitate;
- C. debut înainte de vârsta de 18 ani.
Notă **) În funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap accentuat sau grav.
| ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI | PARTICIPARE - NECESITĂŢI | |
| HANDICAP UŞOR | a) dezvoltă, de regulă, aptitudini sociale şi de comunicare în timpul anilor preşcolari, au o deteriorare minimă în ariile senzitivo-motorii; b) pot achiziţiona cunoştinţe şcolare corespunzătoare nivelului clasei a VI-a, capătă aptitudini sociale şi profesionale adecvate pentru autoîntreţinere, pot trăi satisfăcător în societate, dacă nu există o tulburare asociată; c) uneori asociază tulburări de comportament care pot atinge intensitatea unor acte antisociale, adicţii de substanţe psihoactive. | a) au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent, prin serviciile de consiliere şi orientare vocaţională/profesională; b) monitorizare de specialitate şi măsuri educative în cazul celor cu comportament deviant. |
| HANDICAP MEDIU | a) pot beneficia de pregătire profesională şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înşişi; b) pot efectua activităţi lucrative; c) au nevoie de servicii de sprijin. | a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în funcţie de abilităţi/aptitudini; b) implicarea agenţiei de formare profesională este necesară pentru inserţia socială pe piaţa muncii; c) suport psihoterapeutic pentru cei cu tulburări de comportament, care necesită monitorizare de specialitate. |
| HANDICAP ACCENTUAT | a) au o dezvoltare psihomotorie redusă; b) pot dobândi deprinderi igienice elementare; c) pot efectua sarcini simple. | a) pot desfăşura activităţi simple; b) au nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru care au fost pregătiţi. |
| HANDICAP GRAV | - dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane | - în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal. |
I.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:
- interacţiune socială;
- limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;
- joc imaginativ sau simbolic.
Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.
| PARAMETRI FUNCŢIONALI | 1. Evaluarea se va centra pe surprinderea gradului de dezvoltare a: a) abilităţilor socioafective; b) abilităţilor cognitive şi abilităţilor dependente de funcţiile executive centrale; c) abilităţilor somatice şi motorii. 2. Instrumente de lucru: a) examen psihiatric; b) teste psihologice specifice. | |
| DEFICIENŢĂ UŞOARĂ | HANDICAP UŞOR | a) socializare: afectarea calitativă uşoară a interacţiunii sociale; b) limbaj: afectarea calitativă a limbajului expresiv; c) autoîntreţinere: afectarea calitativă a abilităţilor de autoîntreţinere; |
| DEFICIENŢĂ MEDIE | HANDICAP MEDIU | a) socializare: afectarea calitativă moderată a interacţiunii sociale; b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv; c) autoîntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilitaţilor de autoîntreţinere. |
| DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ | HANDICAP ACCENTUAT | a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă accentuată interacţiunii sociale, cu interacţiune socială posibilă într-un mediu controlat; b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv şi receptiv; c) autoîntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilităţilor de autoîntreţinere, cu nevoia de ajutor din partea adultului. |
| DEFICIENŢĂ GRAVĂ | HANDICAP GRAV | a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă severă a interacţiunii sociale, interacţiune socială limitată la familie interacţiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de adult; b) limbaj: absenţa dezvoltării limbajului (expresiv şi receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare; c) autoîntreţinere: absenţa abilităţilor de autoconducere şi autodeterminare sau efectuarea sub supravegherea adultului a activităţilor de autoîngrijire şi autoservire. |
| ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI | PARTICIPARE - NECESITĂŢI | |
| HANDICAP UŞOR | a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu limitare uşoară b) capătă aptitudini profesionale adecvate pentru autoîntreţinere | - au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent prin serviciile de orientare şi consiliere vocaţională/profesională |
| HANDICAP MEDIU | a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu limitare moderată b) capătă aptitudini profesionale limitate şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înşişi c) pot efectua activităţi lucrative d) au nevoie de servicii de sprijin | a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în funcţie de abilităţi/aptitudini b) consiliere şi orientare profesională pentru inserţia pe piaţa muncii |
| HANDICAP ACCENTUAT | a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare limitate, cu interacţiune socială posibilă într-un mediu controlat b) pot asocia tulburări afective, emoţionale şi de conduită | a) pot desfăşura activităţi simple, stereotipe b) au nevoie de sprijin şi supraveghere pentru a efectua activităţi de terapie ocupaţională c) monitorizare şi măsuri educative şi terapeutice în cazul celor cu comportament deviant |
| HANDICAP GRAV | a) integrare socială perturbată, limitată la un grup restrâns de persoane din mediul familial şi extrafamilial b) limbaj cu rol de comunicare restrânsă c) pot dobândi deprinderi de autoservire, în condiţii de sprijin d) pot efectua sarcini simple | - în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal |
II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
Parametri funcţionali:
- examen psihiatric;
- teste psihologice (MMSE, Reisberg);
- scala GAFS;
- CT; RMN.
Deficienţă uşoară / handicap uşor:
- scor MMSE 21-25;
- scor GAFS 61-80;
- deteriorare cognitivă;
- uită evenimentele recente;
- ezitare în a răspunde la întrebări.
Deficienţă medie / handicap mediu:
- scor MMSE 15-20;
- scor GAFS 51-60;
- tulburări de memorie şi tulburări psihice de intensitate
medie; - orientarea se realizează cu dificultate, informaţiile slab
fixate; - deteriorare socială moderată cu dificultăţi în activitatea
profesională.
Deficienţă accentuată handicap accentuat:
- scor MMSE 10-14;
- scor GAFS 31-50;
- deteriorare severă în funcţionarea socială, profesionala şi
familială; - uitarea conversaţiei recente, a evenimentelor curente;
- pot să existe modificări marcate ale personalităţii,
afectului şi comportamentului; - se însoţesc frecvent de halucinaţii, delir, depresie şi
anxietate.
Deficienţă gravă / handicap grav:
- scor MMSE ≤ 9;
- scor GAFS 21-30 grav fără asistent personal;
- scor GAFS 1-20 grav cu asistent personal;
- uitarea numelor celor apropiaţi şi a datelor personale;
- incapacitate de memorare;
- deteriorarea judecăţii, a controlului pulsional;
- lipsa capacităţii de autodeterminare şi autoservire.
Notă *) Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă atât a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament).
- Sindromul demenţial apare în boala Alzheimer şi în boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar şi în alte condiţii medicale care afectează primar sau secundar creierul:
- boala Pick
- boala Creutzfeldt-Jacob
- boala Huntington
- boala Parkinson
- maladia HIV
- hidrocefalie
- traumatismele cerebrale
- tumorile cerebrale.
Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii, dar există ca numitor comun reducerea populaţiei neuronale, evidenţiată prin atrofia corticală şi/sau subcorticală.
Criterii ICD 10:
- A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
- a) afectarea memoriei (afectarea capacităţii de învăţare a informaţiilor noi sau de evocare a informaţiilor învăţate anterior);
- b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive:
- 1. afazie (tulburare a limbajului);
- 2. apraxie (afectarea abilităţii de a efectua activităţi motorii, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);
- 3. agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiecte, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);
- 4. perturbarea funcţionării executive (planificare, organizare, secvenţializare, abstractizare).
- B. Deficitele cognitive menţionate cauzează, fiecare, afectarea semnificativă a funcţionării sociale sau ocupaţionale şi constituie un declin semnificativ faţă de un nivel anterior de funcţionare.
- C. Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant.
- D. Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi declin cognitiv continuu.
În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum:
- factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament);
- factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare cognitivă, capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi socială a persoanei evaluate.
Afazia, cu dificultatea înţelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influenţa interpretarea unei examinări. Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului memoriei şi a gândirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia personală şi socială (capacitatea de autoîngrijire - inclusiv controlul sfincterian - şi capacitatea de autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare).
Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează avându-se în vedere condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activităţile de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel încât este necesar să se identifice următoarele elemente:
- a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate;
- b) gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de evaluare clinică şi funcţională GAFS;
- c) alte elemente care furnizează informaţii despre contextul sociofamilial în care persoana trăieşte.
| ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI | PARTICIPARE - NECESITĂŢI | |
| HANDICAP UŞOR | - Pot desfăşura activităţi suprasolicitări fizice/psihice, în condiţii de confort psihic şi fizic, în mediu colectiv. | - Sprijin pentru a fi menţinuţi în activitate sau pentru desfăşurarea acesteia la domiciliu ori în colaborare. |
| HANDICAP MEDIU | - Pot desfăşura activităţi specializate, având nevoie de îndrumare periodică. | - Sprijin pentru a fi menţinuţi în activitate sau pentru desfăşurarea acesteia la domiciliu ori în colaborare. |
| HANDICAP ACCENTUAT | - Sprijin pentru autoservire, îngrijire, viaţă socială, autodeterminare. | - Sprijin în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi implicare în viaţa socială prin asigurarea participării la anumite acţiuni preferate. |
| HANDICAP GRAV | - Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane. | - În funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal. |
III. EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
| PARAMETRI FUNCŢIONALI | a) examen psihiatric b) examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective) | |
| DEFICIENŢĂ UŞOARĂ | HANDICAP UŞOR | decompensări de scurtă durată cu frecvenţă rară (1-2/an), de intensitate nevrotică, cu remisiuni bune, spontan sau sub tratament |
| DEFICIENŢĂ MEDIE | HANDICAP MEDIU | a) decompensări mai dese (2-3/an), de durată mai lungă, nevrotice, cu exacerbări comportamentale, eventual cu asocierea consumului de substanţe toxice b) tulburările pot fi compensate parţial prin tratament |
| DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ | HANDICAP ACCENTUAT | a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate psihotică, eventuale elemente deteriorative, eficienţă terapeutică slabă, asociere cu consumul de substanţe toxice b) dificultate majoră de relaţionare socio-profesională şi familială, conflictualitate marcată |
Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configuraţia pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă şi predictibilă.
Notă *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii):
- a) tulburare de personalitate paranoidă;
- b) tulburare de personalitate schizoidă;
- c) tulburare de personalitate antisocială;
- d) tulburare de personalitate instabil-emoţională- de tip impulsiv şi- de tip borderline.
Sunt caracterizate prin:
- controlul incomplet al sferelor afectiv-voliţionale şi instinctive;
- nerecunoaşterea deficitului structural;
- incapacitatea de integrare armonioasă şi constantă în mediul social;4. debutul poate fi trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă.
În practică, se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizând tablouri simptomatologice complexe - tulburări de personalitate mixte (polimorfe).
N.B. În stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:
- a) tipul tulburării de personalitate;
- b) frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic);
- c) durata decompensărilor;
- d) răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;
- e) integrarea socio-comunitară şi profesională;
- f) toxicofilia asociată.
| ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI | PARTICIPARE - NECESITĂŢI | |
| HANDICAP UŞOR | - Pot presta orice activitate profesională în funcţie de calificare, cu evitarea celor care impun responsabilitate şi contact cu publicul. | - Participare fără restricţii - activitatea profesională într-un loc de muncă accesibil, având un rol psihoterapeutic important. - Monitorizare medico-psihosocială pentru prevenirea decompensărilor de tip psihotic. |
| HANDICAP MEDIU | - Pot efectua numeroase activităţi profesionale în funcţie de calificare, fără suprasolicitare psihică, într-o ambianţă relaţională adecvată. - Transferul activităţilor de vârf, de responsabilitate şi mai ales decizionale, altor membri ai echipei. | - Participare cu condiţia realizării unui climat profesional tolerant din partea conducerii şi a colectivului de muncă, fără tensiuni psihice în scopul inserţiei profesionale sau menţinerii în activităţi organizate; - Monitorizare medico-psihosocială. |
| HANDICAP ACCENTUAT | - Pot executa nenumărate activităţi profesionale în funcţie de calificarea însuşită sau în curs de formare, fără solicitare psihică accentuată, responsabilităţi sau contact cu publicul. | - Facilitarea relaţiilor interpersonale în colectivul de lucru, în vederea inserţiei sociale. |
IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
Parametri funcţionali:
- examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii tulburării psihice şi a prognosticului apropiat al afecţiunii);
- examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective);
- scala GAFS.
Deficienţă uşoară / handicap uşor:
- scor GAFS 61-80;
- în forme clinice reziduale.
Deficienţă medie / handicap mediu:
- scor GAFS 51-60;
- în remisiuni cu dispariţia fenomenelor delirante şi halucinatorii permiţând reluarea activităţii la un nivel inferior.
Deficienţă accentuată / handicap accentuat:
- scor GAFS 31-50.
- în formele catatonice, dezorganizate (hebefrenice), paranoide, nediferenţiate, necontrolate terapeutic.
Deficienţă gravă / handicap grav:
- scor GAFS 21-30, grav fără asistent personal.
- scor GAFS 1-20 grav, cu asistent personal.
- în formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial antisocial.
Notă *) Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare a realităţii, de obicei cu halucinaţii, deliruri sau tulburări de gândire şi pierderea limitelor egoului:
- a) schizofrenie (debut până la împlinirea vârstei de 35 de ani, cu persistenţa simptomelor timp de cel puţin 6 luni, conform ICD 10);
- b) alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie-adolescenţă): tulburarea schizoafectivă de tip depresiv sau de tip bipolar, psihoze afective (depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară);
- c) psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta solicitantului;
- d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală);
- e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri.
N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:
- a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă;
- b) tipul de evoluţie: cronică, cu sau fără episoade de acutizare, în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare);
- c) cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;
- d) climatul familial şi socioprofesional;
- e) spitalizări frecvente, instituţionalizare.
Handicap uşor:
- Pot presta activităţi în condiţii de confort psihic şi fizic din punct de vedere al ambianţei relaţionale şi materiale.
- Sunt contraindicate activităţile care implică suprasolicitare psihică, stresante şi cu responsabilitate ridicată.
- Sprijin pentru menţinerea în activitate, activităţi organizate, accesibile.
- Monitorizarea medico-psihosocială la serviciul teritorial de psihiatrie.
Handicap mediu:
- Pot desfăşura activităţi, cu program integral sau parţial, în acelaşi loc de muncă.
- Schimbarea locului de muncă se va face numai dacă acesta este corespunzător din punctele de vedere ale solicitării psihice şi al relaţiilor interpersonale.
- Evitarea profesiunilor cu risc de acutizare a tulburării.
- Sprijin pentru menţinere în acelaşi loc de muncă sau pentru eventuala schimbare a locului de muncă.
- Facilitarea relaţionării interpersonale în colectivul de lucru.
- Sprijin pentru monitorizarea medicopsihosocială. HANDICAP ACCENTUAT
- Nu pot desfăşura activităţi profesionale organizate, indiferent de natura şi nivelul de solicitare.
- Eventual activităţi în secţii de ergoterapie-terapie ocupaţională, cu rol psihoterapeutic.
- Au afectată parţial capacitatea de autodeterminare şi autoservire.
- Nu necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane.
- Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de specialitate, cooperare la activităţile de psihoterapie sau/şi terapie ocupaţională.
- Asigurarea unui climat comunitar şi familial de înţelegere, sprijin, fără factori stresanţi psihoafectivi.
Handicap grav:
- Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane.
- În funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, poate beneficia de asistent personal."
Dacă sunteți o persoană în căutare de îndrumare pentru dvs. și/sau pentru o altă persoană aflată în grija dvs., este esențial să consultați direct un medic sau un specialist în sănătate mintală calificat pentru a primi sfaturi personalizate și adaptate specificităților situației personale. Această abordare asigură că veți beneficia de o îndrumare profesională înțeleaptă și cu adevărat relevantă pentru nevoile dvs. unice. Puteți găsi o listă de recomandări din comunitate pe site-ul DoctorADHD.com
Dacă sunteți un profesionist, accentuăm importanța angajamentului dvs. într-un proces continuu de formare profesională și educație, precum și necesitatea obținerii de supervizare clinică adecvată.
